{"id":2199,"date":"2016-11-14T14:56:47","date_gmt":"2016-11-14T14:56:47","guid":{"rendered":"http:\/\/2014-2020.galmuntiimacinului.ro\/?page_id=2199"},"modified":"2017-03-02T19:51:59","modified_gmt":"2017-03-02T19:51:59","slug":"hamcearca","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.2014-2020.galmuntiimacinului.ro\/index.php\/hamcearca\/","title":{"rendered":"Hamcearca"},"content":{"rendered":"

Comuna Hamcearca<\/strong> este situat\u0103 \u00een extremitatea nordica a teritoriului GAL Muntii Macinului – Dunarea Veche, la 56 km distan\u0163a de Municipiul Tulcea. Satele componente ale comunei sunt: Hamcearca – re\u015fedin\u0163a de comun\u0103, Balabancea, Nifon \u015fi C\u0103prioara.
\nPopula\u0163ia comunei Hamcearca este de 1414 locuitori. Suprafa\u0163a administrativ\u0103 a comunei este de 127,05 km2.
\nHamcearca( Hanc\u00e9rca; Hangiarca (Korsak \u2013 1849) a evoluat \u00een jurul unei foste m\u0103n\u0103stiri, situat\u0103 la 5 km vord de satul Balabancea, ast\u0103zi disp\u0103rut\u0103. \u00cen secolele XVIII-XIX a fost locuit de turci, \u00eenlocui\u0163i de ucrainenii de pe Nipru, rom\u00e2ni \u015fi \u0163igani. Prin 1896 se semnalau 298 locuitori, to\u0163i ru\u015fi. Balabancea (Balabanchioi) sat component al comunei la finele veacului al XIX-lea era centru de comun\u0103, administr\u00e2nd \u015fi satele Hamcearca, C\u0103prioara, Flore\u015fti, Nifon \u015fi Tai\u0163a, cel din urm\u0103 fiind situat lipit de Nifon, care la acea vreme purta numele \u0162iganca. Se presupune c\u0103 a fost \u00eentemeiat de c\u0103tre turci \u00een sec. XVIII. Dup\u0103 informa\u0163iile \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului Marin Ghirindac (citat de D. \u015eandru), satul ar fi fost fondat pe la 1820, de c\u0103tre ru\u015fii fugi\u0163i din \u0163ara lor, \u00een apropierea unui sat mai vechi, turcesc, care purta acela\u015fi nume, la r\u00e2ndul s\u0103u a\u015fezat pe ruinele unei a\u015fez\u0103ri romane. Dup\u0103 1878 locul turcilor sau ru\u015filor a fost luat de rom\u00e2ni, \u0163igani \u015fi din nou ru\u015fi, cei mai mul\u0163i proveni\u0163i din Basarabia. Satul Nifon (Tai\u0163a, p\u00e2n\u0103 \u00een 1900, \u0162iganca, \u00eentre 1900-1913) sat de asemenea component al comunei Hamcearca, releva prin s\u0103p\u0103turile arheologice efectuate la mijlocul veacului al XIX-lea dou\u0103 monumente romane dedicate zei\u0163ei Diana. Primul a fost \u00een\u0103l\u0163at \u00een anul 170 d.Hr. \u00een s\u0103n\u0103tatea lui Marcus Cotonius Vindex, iar cel de-al doilea pentru s\u0103n\u0103tatea \u00eemp\u0103ratului Severus Alexander (223 d.Hr). Materialele folosite de romani au fost mai t\u00e2rziu utilizate la zidirea monumentului arhitectonic monahal de la Coco\u015fu. Descoperirile enumerate l-au determinat pe istoricul Orest Tafrali (1939) s\u0103 presupun\u0103 existenta unei a\u015fez\u0103ri romane. Confirmarea acestei presupuneri a venit ceva mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd s\u0103p\u0103turi noi au dat la iveal\u0103 urme de locuire roman\u0103. La amenajarea lacului de acumulare din apropierea satului Horia s-au g\u0103sit dovezi incontestabile (o necropol\u0103 roman\u0103 \u015fi ceramic\u0103 cu \u015ftampila legiunii a V-a Macedonica) care dovedesc prezen\u0163a unui castru roman. Cu siguran\u0163\u0103, acesta avea rolul de a ap\u0103ra drumuri importante care str\u0103b\u0103teau regiunea, inclusiv pe valea Tai\u0163ei. O dovede\u015fte descoperirea unei villa rustica, prima de acest fel din Dobrogea, cuprinz\u00e2nd gospod\u0103ria unui roman, cu dependin\u0163ele sale \u015fi o mic\u0103 necropol\u0103. Pe perioada ocupa\u0163iei otomane localitatea a continuat s\u0103 existe, ea f\u0103c\u00e2nd parte din mo\u015fiile unui turc bogat, pe nume Tait, de la care se crede c\u0103 ar fi rezultat numele v\u0103ii \u015fi apoi cel al satului. Pe seama acestui turc este pus\u0103 construirea unei biserici cre\u015ftine, pentru s\u0103tenii care pierdeau prea mult timp atunci c\u00e2nd trebuiau s\u0103 mearg\u0103 la slujb\u0103 la Coco\u015fu. Biserica din lemn a fost mai t\u00e2rziu (1800) transformat\u0103 \u00een m\u0103n\u0103stire, ast\u0103zi disp\u0103rut\u0103. Doar cimitirul s-a mai p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, \u00een p\u0103durea care a invadat locul. Anterior anului 1900, satul era populat cu rom\u00e2ni \u015fi ru\u015fi, precum \u015fi cu un num\u0103r mic de turci. Dup\u0103 1878 au \u00eenceput s\u0103 soseasc\u0103 familii de rom\u00e2ni \u015fi \u0163igani din Moldova. A fost momentul c\u00e2nd satul \u015fi-a primit cel de-al doilea nume, \u0162iganca.
\nDin punct de vedere economic, la nivelul comunei Hamcearca agricultura este preponderenta. Angaj\u00e2nd cca 75% din popula\u0163ia activ\u0103, agricultura este activitatea economic\u0103 de baz\u0103 a comunei Hamcearca. Poten\u0163ialul agricol al zonei, existen\u0163a unor forme de asociere agricol\u0103 (5 asocia\u0163ii active) precum \u015fi resursele forestiere constituie premise pentru dezvoltarea localit\u0103\u0163ii, prin modernizarea tehnologiilor.
\nComuna Hamcearca beneficiaz\u0103 de un poten\u0163ial turistic ridicat reprezentat de o serie de resurse turistice semnificative precum 8338 ha de p\u0103dure si 54 ha luciu de apa, cele mai reprezentative obiective turistice fiind: Parcul National Mun\u0163ii M\u0103cinului, pescuitul sportiv \u00een lacul Hamcearca-Horia.<\/p>\n

Contact Primaria comunei HAMCEARCA:<\/strong><\/p>\n