Ciucurova – Grupul de Actiune Locala Muntii Macinului

Comuna Ciucurova este situată în partea sud-estica a teritoriului GAL Muntii Macinului – Dunarea Veche, la 43 km distanţă de municipiul Tulcea şi la aproximativ 30 km de Babadag. Comuna este alcătuită din satele Fântâna Mare şi Atmagea, alături de reşedinţa de comună Ciucurova.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciucurova este de 1.977 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.331 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,69%). Principalele minorități sunt cele de romi (14,8%), turci (2,6%) și ucraineni (1,4%). Pentru 3,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Suprafaţa administrativă a comunei este de 151,65 km².
În Ciucurova sunt înregistrate 16 firme, 10 în Ciucurova, cinci în Fântâna Mare și una în Atmagea.
Apicultura este un domeniu important pentru economia comunei, fiind considerat cel mai mare bazin melifer din Europa. Comuna mai are potențial zootehnic, agroturistic și de exploatare a lemnului.
Localitatea este menţionată pentru întâia oară de către călătorul turc Evlia Celebi, care efectuează mai multe călătorii în Dobrogea în anii 1651-1659, în forma Çukur-ova. La o dată apropiată, defterul din 1675-1676 o înregistrează cu numele scris în aceeaşi formă. Documentele administrative, cartografice şi descrierile de cătătorie din sec. XIX îi menţionează în variantele: Tchirkanova, Tchikourova, Çukur-ova, Zucorava, Tschukarowa, Çukurova, Ciucurova. Pe harta statistică rusă din 1835-1853 satul este menţionat ca fiind un cătun.

Vezi detalii.....

Potrivit legendei, întemeietorul satului ar fi fost un anume Naum, pe la 1765; tot el e considerat şi ctitorul primei biserici ruseşti ortodoxe (ucraineană), din lemn, în 1820. Ca traducere pentru numele localităţii s-au propus “Adâncata ” – de către Gh. Bănescu şi “Gropeni” – de către M.D. Ionescu.
În 1832, paşa din Babadag a mutat pe etnicii turci pentru a stinge permanentele conflicte pe care aceştia le aveau cu ruşii, fără ca elementul musulman să dispară complet, el rezistând până în zilele noastre.
În 1862 soseşte un nou grup de etnici germani, care se adaugă unuia anterior, la rândul lor fiind urmaţi de un alt grup, din nordul Germaniei, germanii rezistând în sat până în 1904, atunci când se semnala o biserică germană şi o geamie turcească cu imam. Ruşii se pare că s-au concentrat mai spre est, pe valea Slavei, în cele două sate, Slava Rusă şi Slava Cercheză. Romii din comuna au venit aici în urmă cu peste 70 de ani şi sunt rudari.
Obiective cu potenţial turistic în comuna Ciucurova pot fi: zonele întinse cu păduri, resursele bogate de tei şi festivitatea Sărbătoarea Teilor.
Ca obiectiv de turism religios comuna poate valorifica Mănăstirea Cerbu, cu hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august). Drumul spre mănăstire este presărat cu 14 troiţe care reprezintă căderea Mântuitorului – povara Crucii.
Rezervaţia Naturală “Dealul Bujoului”, din componenţa Parcului Naţional Munţii Măcinului este amplasată în zona central-nordică a Podişului Babadag, pe versantul sudic al Dealului Bujorilor ce face parte din podişul Babadag, la aproximativ 4 km N-E de satul Atmagea, comuna Ciucurova şi are o suprafaţă totală de 50,8 ha.
Rezervaţia Vârful Secaru este situată în partea de vest a Podişului Babadag, la circa 4 km sud-vest de localitatea Atmagea, comuna Ciucurova, având o suprafaţă totală de 34,5 ha.
Cea mai cunoscută personalitate care s-a născut în satul Ciucurova este pictorul Alexandru Ciucurencu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ciucurencu).