Topolog – Grupul de Actiune Locala Muntii Macinului

Comuna Topolog se află în extremitatea sudica a teritoriului GAL Muntii Macinului – Dunarea Veche, la o altitudine de 350 m, la 54 km de municipiul Tulcea. Localităţile din componenţa comunei sunt: Topolog, centru de comună, şi satele Luminiţa, Sâmbăta Nouă, Măgurele, Cerbu, Făgăraşu Nou şi Calfa.
Comuna Topolog administrează 183,85 km2 . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Topolog se ridică la 4.698 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.039 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,81%). Pentru 4,58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
Săpăturile arheologice efectuate pe raza comunei au scos la iveală urme de locuire umană din neolitic şi epoca bronzului, iar în perimetrul satului Topolog, din perioada romană şi romano-bizantină. Conform afirmaţiilor învăţătorului Gh. Avram, citat de D. Şandru, în nordul satului actual era o aşezare turcească importantă, numită Cimciler, pe care românii veniţi din Ardeal au găsit-o având în centrul său o troiţă pe care stătea scris: „Aici a fost altarul bisericii creştine din orăşelul Cimciler”. Menţiunea creştin presupune existenţa unui grup românesc chiar pe perioada existenţei aşezării pomenite. Ea pare să fie localitatea pomenită de I. Ionescu de la Brad, pe o listă mai lungă, cu aşezări distruse de conflictul ruso-turc din 1828-1829. Intersant este faptul că acea localitate purta tot numele Topolog, motiv pentru care presupunem că afluxul mocanilor transilvăneni este mult mai vechi. După războiul din 1855, satul a fost repopulat cu români din Transilvania, Moldova şi sud-estul Munteniei, numărul familiilor ardelene crescând de la un an la altul, astfel că în 1940 se înregistrau 285. Acestora li s-au alăturat, în urma colonizărilor dintre 1882-1898, un număr însemnat de români din părţile Râmnicului Sărat (majoritatea din Bisoca), aşezându-se între Topologul Român şi Topologul Tătar. În cursul timpului turcii au emigrat şi comuna este acum în întregime românească.
Topolog a fost mereu un pol de dezvoltare regională, având rolul unui târguşor care, după obiceiul acelor vremuri (1960-80), avea mari şanse să fie declarat oraş, proiect care a fost însă abandonat. Principalele activităţi sunt legate de agricultură. În cele câteva asociaţii agricole se cultivă cu precădere cereale şi plante tehnice, secundare fiind viţa de vie şi plantele furajere. Suprafaţa relativ mare de păşune permite creşterea animalelor, atât a cornutelor mari cât şi a ovinelor. Pădurile care acoperă dealurile din jur asigura existenta unui alt sector de activitate, respectiv exploatarea lemnului.
Teritoriul comunei Topolog prezintă o situaţie excepţională, datorită faptului că în proporţie de 25% se constituie în rezervaţie naturală, prin zona de Bujor Dobrogean protejată, care face parte din programul Natura 2000. Împrejurimile satului sunt cât se poate de pitoreşti şi chiar există o anumită infrastructură (cabane forestiere, popasul turistic Cerbul lopătar) care ar putea fi conduce la dezvoltarea turismului